Încâlceală

Încâlceala
28 Ianuarie 2017

Se strecoară printre nări veșnica încâlceală,
Respir adânc
N-am încotro
Dacă vreau să-mi mai bată
La poarta pieptului sătulă de valuri,
umflată de ape, ba chiar prinsă printre mucegaiuri.

Este un aer cald cu multiple arome neclare
Mă intreb,
Stă nestingherit în fața întunericului oare?
Sau poate…își ia altă față,
Mai curată pentru acea îmbrățișare
Cu poarta-mi umedă și-ntunecată.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s